ma gandeam ca observ cum se schimba limba romana in Ro;
e firesc pentru o limba sa se transforme, sa creasca, sa dospeasca chiar si neasteptat, atunci cand e in recipientul unor comunitati largi, de milioane, care se influenteaza constant si prin modalitatile democratizate de comunicare (radio, tv, online), nu doar in scoli, in familie, pe strada, la piata ori pe ulite si in fata blocului;
noi am plecat de 20 de ani de acasa; limba romana pe care o vorbim e ca si cum ar fi tinuta intr-o conserva, ermetizata; cei cativa romani, prieteni, rude, cu care avem sansa sa comunicam sporadic, sunt tot asa: imigrati de cel putin doua decenii; la dimensiunea asta de grup nu putem face schimbari ori imbogatiri evidente de vocabular; cel mult niste anglicisme, frantuzisme, mofturi care cel mai adesea se pierd de la o conversatie la alta
de pilda, in ultimii ani, de capul meu, studiez intens cum se transforma frantuzeasca si ma minunez cat le e de greu francofonilor de pretutindeni sa se priceapa unii pe altii; au nevoie de lamuriri, de dictionare regionale
dar sa revin la mioritele noastre
am auzit foarte des in ultimele luni cuvantul “dragut” pus unde nu iti trece prin cap ca ar fi chiar potrivit
mai am de invatat limba romana, fara doar si poate!
spelling my life 