niste gust, niste Proust

Căutam gust de acasă intr-o tabletă de ciocolata cu rom cumparata chiar de pe aici, de la magazinul romanesc.

Dezamagire. Gust anodin, aproape lipsit de aroma. Un fel de plastilina facuta din margarina, un pic de cacao, pentru culoare, si niste sirop cleios din zahar. N-am indraznit sa mai musc si a doua oara. Papilele imi implorau : “iertareee!”. Trebuie sa fi fost vreo stampila, ceva butaforic, nu un desert obisnuit.

*

Cand am calatorit in asta toamna, am adus din Ro o “ciocolata mare”, cum ii ziceam noi. Aceea era alcatuita din patratele de ciocolata amaruie care ascundeau intre peretii subtiri o crema alba, imbietor aromata cu rom. Am savurat-o pret de cateva dimineti – fragmentata cu desavarsita intelepciune (n.m. ma cam mir de mine aici … cumpatare in savurare ? eu? hmmm …) a acelei pentru care orice experienta similara celei pricinuite de madelena lui Proust este o dorita calatorie initiatica prin dragele amintiri.

Si cu cata prospetime se infasoara clipa calatoriei in ieri …

*

Stiu sigur ca ambalajul nici unui lucru / personaj nu-mi va garanta ca voi capata uimirea retrairii, dar merita incercarea.

Bliss.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s